Situatia este valabila si pentru strazile din Bucurestiul istoric. Dincolo de lipsa de prietenie, cred ca e o stupizenie sa inchizi magazinul taman cand clientii tai vin mai relaxati la tine in magazin, cu chef de promenada si (inerent) de cumparaturi.
In weekend, bucuresteanul iesit la promenada se comporta ca un turist (are banuti pt. cumparaturi diverse, camera digitala cu baterii incarcate, disponibilitatea de a merge pe jos minim 3-4 km). Si chiar daca weekendul implica costuri mai mari cu personalul, cred ca un comerciant destept ar putea gasi solutii alternative pentru a tine deschis atat sambata, cat si duminica, de primavara pana toamna.
Am realizat ca ca tagma de bucuresteni buticari ar putea invata multe de la sibieni si ardeleni in general, care stiu mult mai bine sa faca negot. Iar rationamentul ar putea fi extins pentru bucuresteni in general – sa invete mai multe lucruri frumoase/bune de la ardeleni.
In alta viata, poate.
